Noile tarife comerciale anunțate de președintele Donald Trump riscă să arunce economia globală într-o nouă perioadă de instabilitate și recesiune, avertizează analiștii economici. Măsurile, prezentate miercuri în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, impun o taxă de 10% pentru toate importurile și suprataxe considerabile pentru principalii parteneri comerciali ai SUA:
34% pentru China, 20% pentru Uniunea Europeană, respectiv 25% pentru autoturisme și piese auto.
Într-un context marcat de datorii publice record, inflație post-pandemică și tensiuni geopolitice, aceste măsuri protecționiste vin ca un șoc pentru sistemul economic global, care până acum a considerat Statele Unite un pilon de stabilitate și deschidere comercială.
„Este începutul unei perioade de incertitudine economică, în care ne îndreptăm spre o posibilă recesiune globală”, a declarat Antonio Fatas, profesor de macroeconomie la INSEAD. Potrivit acestuia, „lumea devine mai ineficientă, iar costurile vor fi suportate de toți”.
Președintele Trump susține că tarifele vor stimula producția internă americană, considerată vitală din punct de vedere strategic. Dar, în absența unei forțe de muncă disponibile pe plan intern și a unor investiții imediate, efectele imediate vor fi creșterea prețurilor, scăderea cererii și tensiuni pe piețele internaționale.
În pofida optimismului reținut al Fondului Monetar Internațional – care nu prevede, deocamdată, o recesiune globală –, directoarea generală Kristalina Georgieva a admis că prognoza de creștere pentru 2025 (3,3%) ar putea fi revizuită în jos în scurt timp.
Efectele nu vor fi uniforme: tarifele variază de la 10% pentru Marea Britanie la 49% pentru Cambodgia. Dacă va izbucni un război comercial extins, state exportatoare majore precum China ar putea fi nevoite să caute rapid noi piețe, într-un moment de cerere slabă la nivel global.
Profesorul Barry Eichengreen, de la Universitatea Berkeley, avertizează: „Ceea ce se întâmplă în SUA afectează întreaga lume. Economia americană este prea mare și prea interconectată pentru a acționa izolat.”
În plus, ruperea lanțurilor internaționale de aprovizionare, care ani de zile au ținut inflația sub control, ar putea determina o creștere accelerată a prețurilor. Aceasta ar pune presiune uriașă pe guvernele deja sufocate de o datorie globală de peste 318.000 de miliarde de dolari, cu efecte în lanț asupra bugetelor dedicate apărării, protecției sociale și tranziției ecologice.
Analiștii avertizează că, dacă actualele tarife nu vor livra rezultatele economice scontate, președintele Trump ar putea încerca alte măsuri controversate, precum intervenții asupra cursurilor valutare, pentru a susține exportatorii americani. Astfel de acțiuni ar putea submina poziția dolarului ca monedă de rezervă globală – un scenariu îngrijorător în lipsa unei alternative viabile.
În fața acestei „lumi inversate”, cum o descrie președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, Europa este chemată să răspundă cu reforme accelerate și o regândire a strategiei sale economice într-un climat internațional marcat de fragmentare, protecționism și incertitudine.
