Florești, Chiajna, Miroslava sau Giroc sunt doar câteva dintre comunele care au depășit, în venituri, orașe reședință de județ sau stațiuni turistice celebre. Cum explică specialiștii acest fenomen de transformare urbană accelerată și ce semnal de alarmă trag în legătură cu infrastructura țării.
Într-o Românie care se confruntă cu scăderea populației și îmbătrânirea demografică în multe regiuni, există comune care sfidează statisticile și devin adevărate motoare de dezvoltare economică. Chiajna, Florești, Ghiroda, Miroslava, Giroc, Ștefănești și Ariceștii Rahtivani sunt exemple de localități rurale care înregistrează venituri proprii mai mari decât unele reședințe de județ, precum Alexandria, și chiar decât orașe turistice consacrate, ca Bușteni sau Predeal.
De la sate la suburbii urbane: Cum s-au îmbogățit aceste comune
Dezvoltarea accelerată a acestor comune este strâns legată de urbanizarea periurbană și de migrația populației active dinspre marile orașe către zonele limitrofe, unde costurile locuințelor sunt mai reduse, dar accesul la oraș rămâne facil.
Un exemplu emblematic este Florești, din județul Cluj, care a devenit cea mai populată comună din România, cu peste 38.000 de locuitori oficial. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, Florești are cea mai tânără și educată populație din țară și o densitate de 628 loc/km², mai mare decât în multe orașe.
Boom demografic în comunele de lângă orașe mari
Conform lui Robert Santa, expert în politici publice și coordonator în cadrul Rethink România, comune precum Popești Leordeni ar putea depăși în curând municipii de județ, precum Râmnicu Vâlcea. În același timp, numărul de nașteri din Florești a egalat anul trecut pe cel din Brăila – un oraș care în 1992 era de 39 de ori mai mare.
Alte exemple semnificative:
- Miroslava (Iași) are mai multe nașteri decât Reșița
- Vicovu de Sus (Suceava) este pe cale să depășească Mediașul
- Slobozia Bradului (Vrancea) depășește Deva la natalitate, deși are sub 5.000 de locuitori
Infrastructura României, rămasă în trecut
Problema majoră, subliniază Santa, este că infrastructura socială și educațională a României este proiectată pe harta demografică din anii ’90. Astăzi, centrele de greutate demografică s-au mutat, însă spitalele, colegiile, liceele și rutele de transport sunt construite pentru populațiile de atunci.
„România va arăta într-un mod care nu ne este familiar astăzi. Infrastructura trebuie reașezată după realitatea demografică actuală, nu după moștenirea anilor ’90”, afirmă Santa.
Inegalități dramatice între județe
În timp ce Florești sau Miroslava înregistrează venituri proprii uriașe, există localități din Mehedinți, Vaslui sau Teleorman unde venitul lunar al primăriei per locuitor este de doar 40 de lei – de 20 de ori mai mic decât în comunele dezvoltate.
Concluzie
România este martora unei schimbări teritoriale profunde: comunele din proximitatea marilor orașe se transformă în noi poli urbani, în timp ce fostele centre județene își pierd populația și relevanța economică. Specialiștii trag un semnal de alarmă: dacă nu adaptăm rapid infrastructura la realitatea demografică actuală, inegalitățile regionale se vor adânci dramatic.
Sursa: hotnews.ro
