Franța, a doua mare economie a Uniunii Europene, traversează o criză politică de proporții după ce guvernul condus de Michel Barnier a fost demis printr-o moțiune de cenzură adoptată în Parlament.
Moțiunea, depusă de Noul Front Popular – o alianță formată din stânga radicală populistă, socialiști, comuniști și ecologiști – a fost susținută de 331 de deputați, un număr semnificativ peste cel necesar pentru căderea guvernului.
De ce a căzut guvernul Barnier?
Premierul Michel Barnier, care a ocupat această funcție doar trei luni, a provocat nemulțumiri majore după ce a utilizat controversatul articol 49, alineatul 3, din Constituție pentru a trece bugetul securității sociale fără vot în Parlament. Această decizie a fost percepută ca o ocolire a procesului democratic și a alimentat revolta opoziției.
Opoziția îl acuză pe Barnier că nu și-a respectat angajamentele făcute la începutul mandatului. Premierul promisese să mențină impozitele la un nivel stabil, însă noul buget propus a inclus o creștere a fiscalității, fapt care, în opinia criticilor, nu doar că a încălcat promisiunile, dar a și agravat deficitul bugetar.
Un moment rar în istoria politică a Franței
Este pentru prima dată din 1962 când un guvern al Franței cade în urma unei moțiuni de cenzură. Acest eveniment subliniază tensiunile profunde din sistemul politic francez și dificultatea de a menține o coaliție stabilă într-un context de polarizare politică.
Ce urmează?
După demiterea guvernului, opoziția – formată atât din stânga radicală, cât și din dreapta extremă – solicită acum demisia președintelui Emmanuel Macron. Aceștia cer organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, susținând că actuala criză reflectă eșecul leadershipului prezidențial.
În prezent, președintele Macron trebuie să nominalizeze un nou premier și să negocieze formarea unui guvern care să obțină susținerea necesară în Parlament. Criza politică ar putea avea consecințe importante asupra economiei Franței și a stabilității sale interne, dar și asupra poziției țării în Uniunea Europeană.