Dependența de TikTok, Instagram și Facebook devine o realitate îngrijorătoare pentru tot mai mulți adolescenți. Psihologii avertizează asupra riscurilor psihologice și oferă soluții concrete.
În era digitală, rețelele sociale au devenit un spațiu omniprezent în viața adolescenților, influențând nu doar felul în care se prezintă public, ci și modul în care se percep pe ei înșiși. Deși aceste platforme pot facilita comunicarea și accesul rapid la informații, ele vin la pachet cu riscuri psihologice majore, în special pentru tinerii aflați în proces de formare a identității.
Presiunea imaginii perfecte și efectele asupra stimei de sine
Un studiu realizat de World Vision România evidențiază realitatea alarmantă din spatele filtrelor și like-urilor:
- 66% dintre adolescente se simt judecate pentru felul în care se îmbracă
- 47% resimt presiunea de a arăta perfect
- 60% au recurs la diete extreme din dorința de a-și modifica greutatea
Rețelele sociale promovează adesea o imagine idealizată a succesului și frumuseții, ceea ce conduce la comparații constante și o deteriorare semnificativă a stimei de sine. În plus, fenomenul de dezinformare și conflictele online accentuează stările de anxietate, frustrare și izolare.
Psihologii recomandă: autentici, nu perfecți
Silvia Ciubotaru, psiholog și psihoterapeut, subliniază importanța autenticității și conexiunilor reale. Ea le recomandă adolescenților să-și creeze un echilibru sănătos între mediul digital și activitățile din viața reală, precum:
- sportul
- întâlnirile față în față
- lectura sau implicarea în proiecte creative
Aceste activități contribuie la conturarea unei identități bazate pe valori personale, nu pe validarea din social media.
Rolul părinților și al educatorilor: exemplul personal contează
Psihologii atrag atenția că modelele de comportament oferite de adulți sunt esențiale. În locul interdicțiilor rigide, este necesară o comunicare deschisă, bazată pe respect și empatie. Gestionarea timpului petrecut în fața ecranelor trebuie să înceapă cu exemplul personal, iar conectarea reală, chiar dacă superficială, rămâne vitală pentru sănătatea emoțională a tinerilor.
Educația digitală – o necesitate, nu o opțiune
Psihologul Keren Rosner consideră că educația digitală este cheia pentru a reduce impactul negativ al rețelelor. Adolescenții trebuie să fie învățați:
- să își construiască un ideal propriu, nu să imite
- să filtreze informațiile și să identifice dezinformarea
- să folosească rețelele ca instrumente utile, nu ca scop în sine
Fără o educație adecvată, tinerii rămân vulnerabili în fața presiunilor virtuale și riscă să își piardă direcția într-un mediu în care imaginea contează mai mult decât conținutul.
Concluzie: Echilibrul dintre real și virtual, esențial pentru sănătatea mintală
Rețelele sociale pot fi benefice, dar numai dacă sunt utilizate cu discernământ. Sprijinul familiei, activitățile offline și o educație digitală solidă sunt elemente cheie pentru protejarea adolescenților în fața efectelor psihologice nocive ale dependenței de social media. Autenticitatea, autocunoașterea și responsabilitatea devin astfel piloni esențiali în formarea unei generații echilibrate și sănătoase mental.
Mențiune editorială
Articol redactat pe baza informațiilor publicate de Adevărul.ro și declarațiilor psihologilor Silvia Ciubotaru și Keren Rosner.
