Sistemul de garanție-returnare începe să prindă rădăcini. Motivația financiară și noile obiceiuri de consum schimbă comportamentul românilor
La doar câteva luni de la lansarea sistemului de garanție-returnare (SGR), românii dau dovadă de o adaptare remarcabilă: 82% dintre ei afirmă că returnează toate ambalajele cu simbolul SGR. Procentul este în creștere față de vara trecută, când doar 70% dintre respondenți declarau același lucru.
Conform datelor recente, sistemul devine nu doar o obligație, ci o rutină – una motivată în mare parte de recuperarea garanției, dar care începe să fie susținută și de o schimbare de mentalitate.
Motivația financiară domină comportamentul de returnare
Recuperarea sumei de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj a devenit cel mai important factor care determină populația să returneze ambalajele. 51% dintre români menționează acest aspect ca principală motivație – o creștere cu 12 puncte procentuale față de vara anului trecut.
Cei mai preocupați de acest aspect sunt bărbații și persoanele cu vârste peste 45 de ani, care, potrivit sondajelor, sunt și cei mai activi la punctele de colectare.
„Românii încep să transforme returnarea ambalajelor într-un gest obișnuit, care ține atât de economie, cât și de responsabilitate”, arată datele sondajului.
Ambalajele din plastic, cele mai returnate
Cele mai frecvent returnate ambalaje sunt cele din plastic (72%), urmate de cele din sticlă (60%) și de ambalajele metalice (51%). Bărbații conduc detașat în ceea ce privește frecvența returnării, fiind mai activi decât femeile indiferent de tipul de ambalaj.
În ceea ce privește frecvența, majoritatea românilor returnează ambalajele de una până la trei ori pe săptămână, semn că sistemul începe să se integreze în rutina zilnică.
SGR influențează și obiceiurile de consum
Noul sistem nu afectează doar comportamentul de returnare, ci și modul în care românii cumpără. 36% spun că au început să aleagă ambalaje mai mari, să cumpere mai rar sau să opteze pentru produse mai ieftine, în încercarea de a reduce numărul garanțiilor plătite.
„Românii nu doar că s-au adaptat la SGR, ci încep să-l integreze firesc în viața de zi cu zi. Pentru unii e o economie, pentru alții un gest de responsabilitate”, se arată în analiza cercetării.
