România riscă să piardă fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierii unor reforme esențiale. Deși țara noastră se confruntă cu un deficit bugetar alarmant, autoritățile se află încă în impas în privința tranșei a treia din PNRR, evaluată la peste 231 de milioane de euro. Printre cele mai dificile provocări se numără reforma pensiilor speciale ale magistraților, respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Reforma pensiilor speciale, respinsă de CSM
Guvernul a propus modificări esențiale pentru sistemul de pensii al magistraților, în încercarea de a respecta jaloanele impuse de Comisia Europeană. Potrivit proiectului, plafonul pensiei ar urma să scadă de la 80% la 65% din media indemnizațiilor și sporurilor pe ultimii doi ani, iar vârsta de pensionare ar urma să crească gradual la 65 de ani până în 2045.
Însă planul a fost întâmpinat cu aviz negativ din partea CSM, semnalând un obstacol major în procesul de adoptare. Mai mult, există riscul ca proiectul să fie declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională a României (CCR), care a respins până acum orice tentativă de reformare reală a pensiilor de serviciu ale magistraților.
AMEPIP – o altă reformă blocată
Un alt jalon important din PNRR vizează activitatea AMEPIP, agenția care ar trebui să monitorizeze guvernanța corporativă în companiile de stat. În ciuda unor încercări de reformă, Comisia Europeană nu a validat până acum selecția conducerii agenției, considerând că procedura nu respectă pe deplin principiile de transparență și performanță managerială.
Guvernul a emis recent o ordonanță de urgență pentru alinierea procesului de selecție la cerințele europene, însă până la numirea unei echipe agreate de Bruxelles, reforma rămâne incompletă.
Consiliile de administrație, pline de numiri politice
În paralel, se așteaptă în continuare reformarea consiliilor de administrație din companiile energetice de stat, unde 43 de membri numiți politic trebuie înlocuiți. Ministrul Energiei a demarat această procedură, dar procesul este încă în curs și nu există un calendar ferm de finalizare.
Ce urmează pentru PNRR?
Dacă Guvernul reușește să convingă Comisia Europeană că reformele necesare au fost implementate, România ar putea depune cererea pentru tranșa a patra din PNRR în vară, iar cererile 5 și 6 până la sfârșitul anului. Cu toate acestea, ritmul lent și rezistența sistemică la schimbare pun în pericol calendarul general de absorbție a fondurilor europene.
