Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, avertizează că Moscova își rezervă dreptul de a recurge la arme nucleare în cazul unor amenințări directe la adresa suveranității sale. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care Europa își sporește pregătirile de apărare, iar SUA își reevaluează rolul militar pe continent.
Mesajul Rusiei: „Răspuns nuclear pentru acțiuni neprietenoase”
Într-un interviu acordat agenției de stat TASS, Serghei Șoigu a declarat că Rusia „monitorizează cu atenție pregătirile militare ale statelor europene”, în special în contextul scăderii prezenței americane în Europa. El a precizat că orice „acțiune neprietenoasă” care ar amenința suveranitatea și integritatea teritorială a Rusiei poate fi întâmpinată cu „măsuri simetrice și asimetrice”, inclusiv utilizarea armelor nucleare.
Confruntarea cu NATO ar putea duce la un conflict global
Șoigu a transmis un avertisment clar în privința posibilei desfășurări a unor trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, catalogând un astfel de scenariu drept o provocare majoră pentru Kremlin. „Politicienii lucizi din Europa înțeleg că acest lucru ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia și, ulterior, la al treilea război mondial”, a spus el.
Actualizarea politicii nucleare și amenințările constante
În noiembrie 2024, Rusia și-a actualizat doctrina nucleară, extinzând condițiile în care poate recurge la armamentul nuclear. Printre acestea se numără agresiunea împotriva Rusiei sau a aliatului Belarus, chiar dacă este vorba despre atacuri convenționale.
Kremlinul a emis în mod repetat amenințări nucleare la adresa Ucrainei și a Occidentului de la începutul invaziei din februarie 2022. Cu toate acestea, Rusia nu și-a utilizat arsenalul nuclear, deși războiul continuă cu intensitate.
Reacția internațională: SUA își reconsideră poziția
Declarațiile lui Șoigu apar în contextul în care vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat recent că Washingtonul ar putea renunța la sprijinul pentru Ucraina dacă Kievul și Moscova nu acceptă o propunere de pace clară, ce include recunoașterea teritoriilor ocupate temporar ca fiind ruse.
Ucraina, fără arme nucleare, dar cu promisiuni încălcate
În 1994, Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în schimbul unor garanții de securitate internațională, semnate prin Memorandumul de la Budapesta. Statele garante – SUA, Marea Britanie și chiar Rusia – s-au angajat să respecte suveranitatea Ucrainei. Realitatea a demonstrat, însă, limitele acestor garanții, în special după anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă din 2022.
