Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a deschis pe 10 septembrie 2026 un proces la Curtea de Apel București împotriva Ministerului Educației, prin care urmărește să blocheze orice demers de verificare a tezei sale de doctorat, suspectată de plagiat în proporție de 30%.
Generalul Pahonțu conduce SPP din anul 2005, fiind cel mai longeviv șef al unui serviciu secret din România. Deși a trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele în 2024, decizie semnată de președintele Klaus Iohannis, el a rămas în funcție ca director civil. Serviciul de Protecție și Pază este singurul dintre cele șase servicii secrete românești (SRI, SIE, STS, SPP, DGIA și DGPI) care are acces direct la informații de primă mână privind activitatea principalelor instituții ale statului, inclusiv Președinția, Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar.
Pe parcursul celor 21 de ani în care a condus SPP, numele lui Lucian Pahonțu a fost asociat în spațiul public cu speculații privind spionaj politic și intermedierea unor relații neoficiale între reprezentanții celor trei puteri ale statului.
În acțiunea depusă la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel București, Pahonțu solicită instanței să constate că a respectat rigorile academice în vigoare în anul 2003, când și-a susținut teza de doctorat, și că originalitatea și integritatea acesteia nu pot fi puse sub semnul îndoielii.
Avocații săi susțin că teza a fost verificată cu trei programe antiplagiat, iar rezultatele ar confirma originalitatea lucrării. După depunerea acțiunii, Ministerul Educației și Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) vor fi notificate oficial cu privire la existența dosarului.
Conform practicii Ministerului Educației și CNATDCU, procedura administrativă de analiză a sesizărilor de plagiat este suspendată dacă există un proces pe rol care contestă dreptul de a verifica teza sau titlul de doctor. Această suspendare are scopul de a evita emiterea unui verdict care ar putea fi ulterior anulat dacă instanța decide că CNATDCU nu avea competența de a analiza lucrarea.
Astfel, pe durata procesului, instanța este învestită să stabilească dacă CNATDCU are sau nu competența de a analiza teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu, ceea ce împiedică forul să se pronunțe asupra eventualului plagiat până la soluționarea definitivă a cauzei.
Autor: Gabriel Andrei
