Makito Yurita, profesor la Institutul Național Japonez pentru dezvoltarea personalului didactic și consilier educațional la Agenția pentru Explorare Spațială a Japoniei, afirmă că elevii și profesorii sunt într-o competiție cu inteligența artificială (AI) pentru finanțarea educației. Expertul susține că investițiile în tehnologia AI pot fi preferate în detrimentul finanțării educației tradiționale, iar acest fenomen se manifestă deja prin reducerea bugetelor pentru anumite departamente universitare.
Într-un interviu acordat Euronews România, Makito Yurita a explicat că sistemele educaționale riscă să fie afectate de modul în care sunt gândite politicile publice în contextul dezvoltării AI. El a subliniat că există o tendință de a considera oamenii doar ca resurse pentru creșterea productivității economice, în detrimentul educației orientate spre dezvoltarea individuală.
Impactul inteligenței artificiale asupra finanțării educației
Profesorul japonez a atras atenția că unele universități au început să reducă finanțarea pentru domenii precum științele umaniste și artele, în favoarea investițiilor în tehnologia AI. Acest lucru reflectă o schimbare în prioritățile alocării fondurilor publice, bazată pe criterii economice și de productivitate.
„Elevii sunt, fără să-și dea seama, într-o competiție cu inteligența artificială. Și profesorii sunt în aceeași situație, dar acum concurăm pentru a asigura finanțarea publică a educației pentru generația următoare. Îi putem pregăti pe oameni să fie consumatori. Putem aloca fondurile pentru tehnologia AI și transforma populația în consumatori, ceea ce este productiv din punct de vedere economic. Este mai eficient decât să cheltuim bani pentru elevi, care poate nu vor avea succes. În schimb, investițiile în tehnologia AI vor îmbunătăți cu siguranță productivitatea. Astfel, se poate ajunge la justificarea ideii că mai bine investim în inteligența artificială, decât să alocăm bani pentru educația elevilor”, a declarat Makito Yurita.
Dezbaterea privind scopul educației în era inteligenței artificiale
Yurita a remarcat că, în ultimele două decenii, politicile educaționale s-au concentrat pe utilizarea capitalului uman pentru creșterea eficienței economice și a productivității sociale. Această abordare a redus accentul pe dezvoltarea individuală și formarea omului pentru sine însuși.
„Trebuie să ne întrebăm pentru ce investim în educație: ca să creăm omul-unealtă sau ca să construim omul ca ființă? Este un moment de cotitură în educație”, a spus expertul japonez.
În prezent, multe țări măsoară performanțele elevilor prin examene naționale și teste standardizate, cum ar fi PISA, pentru a evalua eficiența sistemelor educaționale. Aceste metode reflectă în principal competențele utile în economia globală, dar nu abordează neapărat dezvoltarea umană integrală.
Autor: Gabriel Andrei
