Parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au prezentat marți un set de priorități pentru guvernare, ca răspuns la cele 10 propuneri formulate anterior de Partidul Social Democrat (PSD). Printre soluțiile propuse se numără reducerea TVA, scăderea impozitelor pe dividende, reducerea numărului de parlamentari la 300, relansarea sectoarelor energetic și agricol, precum și o politică externă de tip „diplomație de 360 de grade”.
Inițiativa a fost anunțată în cadrul unei conferințe organizate de comisiile de specialitate ale AUR, moderată de deputata Ramona-Ioana Bruynseels. Aceasta a subliniat că România se confruntă cu dificultăți economice și politice, iar programul de guvernare întârzie să fie finalizat, în condițiile în care țara a pierdut o parte din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Contextul prezentării priorităților AUR în raport cu programul PSD
PSD a propus un document politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani, menit să stea la baza unui viitor program de guvernare. AUR a răspuns printr-un set propriu de măsuri, susținute de specialiști, care vizează reforme administrative și economice. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a precizat că partidul dorește să ofere o alternativă la politicile publice elaborate până acum de PSD și PNL, insistând pe nevoia unei administrații mai eficiente și a unei guvernări adaptate contextului european actual.
Propunerile AUR privind restructurarea guvernamentală și fiscală
Mihai Enache, liderul deputaților AUR, a anunțat că partidul are în pregătire mai multe proiecte legislative care vizează reducerea numărului de parlamentari și a ministerelor. AUR propune diminuarea cu 50% a agențiilor, autorităților și altor structuri administrative, cu excepția celor din domeniul educației, sănătății și securității naționale. Partidul susține un guvern format din 10 ministere și maximum 50 de secretari de stat, pentru a evita crearea unor ministere în scopuri politice.
În cadrul conferinței, Ramona-Ioana Bruynseels a evidențiat că România a început cu un PNRR de 28,5 miliarde de euro, însă după renegocieri suma a scăzut la 21,4 miliarde de euro, ceea ce afectează capacitatea de finanțare a proiectelor de dezvoltare.
Autor: Gabriel Andrei
