Un nou caz revoltător iese la iveală din interiorul administrației publice: o clădire de birouri de 1.500 mp, aflată în patrimoniul Ministerului Economiei, a fost folosită gratuit, fără contracte legale, de mai bine de 18 ani. În tot acest timp, firmele care ocupau spațiul au închiriat și subînchiriat birourile, fără ca statul român să încaseze vreun leu. Ministrul Economiei anunță evacuarea iminentă a chiriașilor și recuperarea controlului asupra imobilului.
„Clădire furată cu totul”: birouri ocupate ilegal timp de aproape două decenii
Potrivit dezvăluirilor făcute de ministrul Economiei, Radu Miruţă, imobilul din București are 54 de birouri și o suprafață totală de 1.500 metri pătrați. În ciuda valorii de piață și a potențialului de venituri substanțiale, statul nu a încasat niciun leu chirie timp de 18 ani, în timp ce „alții” au făcut bani din chirii și subînchirieri.
„Mi s-a spus să nu sparg buba, să-i las și eu cum i-au lăsat și alții până acum. Transmit un singur mesaj: exclus!”, a transmis public ministrul.
Cum a fost posibil?
Potrivit informațiilor, clădirea a ajuns să fie exploatată de diverși agenți economici fără documente oficiale sau în baza unor înțelegeri obscure, tolerate de-a lungul timpului de funcționari din minister sau din instituțiile subordonate. Este un caz clasic de toleranță instituțională la abuz, în care lipsa de reacție a permis deturnarea unui bun public în favoarea intereselor private.
Măsuri anunțate: evacuare și redarea clădirii statului
Ministrul a declarat că a dispus evacuarea de urgență a ocupanților și a inițiat procedurile prin care Ministerul Economiei va relua controlul asupra imobilului. De asemenea, instituția va începe să încaseze chirie legală, iar imobilul va fi folosit „pentru stat, nu pentru șmecherași”.
„Statul român va putea utiliza o clădire întreagă de birouri. Ministerul va încasa chiria, nu șmecherașii”, a subliniat ministrul într-un mesaj ferm publicat pe rețelele sociale.
Ce urmează?
În urma acestor dezvăluiri, este de așteptat ca Parchetul și Curtea de Conturi să se sesizeze, având în vedere prejudiciul adus bugetului public și suspiciunile de complicitate instituțională. Totodată, societatea civilă cere mai multă transparență cu privire la patrimoniul public și la utilizarea acestuia.
Sursa: Facebook/ Radu Miruță
