Meta, compania care deține rețelele sociale Facebook și Instagram, a anunțat că va opri difuzarea reclamelor politice în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, începând cu luna octombrie 2025. Decizia vine pe fondul noilor reguli europene privind transparența publicității politice, pe care gigantul tech le consideră dificil de aplicat.
Decizie radicală înaintea alegerilor
Într-un comunicat oficial, reprezentanții Meta au transmis că au fost „forțați să ia o decizie dificilă”, din cauza „provocărilor operaționale majore” și a „incertitudinilor juridice” generate de noul cadru de reglementare impus de Bruxelles. Deși recunoaște importanța publicității politice în democrațiile moderne, compania susține că respectarea noilor cerințe devine imposibilă în practică.
Măsura va afecta exclusiv statele membre ale UE și se aplică tuturor campaniilor politice plătite desfășurate pe Facebook și Instagram.
Ce prevede legislația europeană
Regulamentul european privind transparența publicității politice, adoptat în 2024 și programat să intre în vigoare în toamna acestui an, impune reguli stricte pentru actorii implicați în promovarea electorală online. Noile norme prevăd:
- Etichetarea clară a reclamelor politice;
- Afișarea numelui finanțatorului;
- Interzicerea utilizării datelor sensibile (etnie, religie, orientare sexuală) în scopuri de targetare;
- Protejarea minorilor prin interzicerea folosirii datelor acestora;
- Includerea de informații transparente despre scopul și sursa fiecărui mesaj publicitar.
Aceste măsuri vin ca răspuns la scandaluri anterioare, precum cazul Cambridge Analytica, care a demonstrat modul în care datele personale ale utilizatorilor au fost folosite ilegal în scopuri politice.
Meta nu este singura
Decizia Meta nu este unică. Google a făcut un pas similar la sfârșitul anului 2024, anunțând că va restricționa publicitatea politică pe teritoriul UE în contextul acelorași reglementări. Însă impactul deciziei Meta este considerabil, având în vedere numărul mare de utilizatori: peste 260 de milioane pe Facebook și 272 de milioane pe Instagram, doar în Europa.
Relații tensionate între UE și giganții tech
Decizia Meta vine într-un context tot mai tensionat între Uniunea Europeană și marile companii de tehnologie. Meta se confruntă deja cu anchete lansate în baza Legii privind serviciile digitale (DSA) și a fost amendată recent cu 200 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru încălcarea legislației privind protecția datelor.
CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a criticat în mai multe rânduri abordarea Uniunii Europene, acuzând Bruxelles-ul de „cenzură” și de impunerea unor bariere comerciale. În acest context, întreruperea publicității politice plătite ar putea fi interpretată nu doar ca o reacție la legislație, ci și ca un mesaj politic adresat autorităților europene.
Alegerile viitoare, fără reclame politice pe Meta
Pentru partidele politice, organizațiile civice și alegătorii europeni, dispariția reclamelor politice de pe Facebook și Instagram înseamnă o schimbare majoră în strategia de campanie. În lipsa acestor canale de promovare, actorii politici vor fi nevoiți să se orienteze către alte forme de comunicare digitală.
De cealaltă parte, Uniunea Europeană rămâne fermă în aplicarea reglementărilor, considerând că transparența și protecția datelor sunt esențiale pentru buna funcționare a democrației digitale.
