Cea mai înaltă funcție în stat are un rol esențial în garantarea stabilității și funcționării democratice a instituțiilor
Președintele României ocupă cea mai înaltă funcție în stat și are un rol vital în asigurarea echilibrului constituțional și în apărarea valorilor fundamentale ale democrației. Atribuțiile sale sunt clar definite de Constituția României, care stabilește îndatoririle, responsabilitățile, dar și limitele exercitării puterii.
Reprezentantul suprem al statului și garantul Constituției
Președintele are rolul de a reprezenta statul român pe plan intern și internațional, fiind garantul independenței naționale, unității și integrității teritoriale. De asemenea, el veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
Un aspect esențial al funcției prezidențiale este cel de mediator între puterile statului – legislativă, executivă și judecătorească – dar și între stat și societate. În situații de conflict instituțional sau social, președintele are obligația de a media și de a contribui la identificarea unor soluții pașnice.
Alegeri și durată a mandatului
Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber. Mandatul are o durată de cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată. În cazuri excepționale, precum război sau catastrofă, mandatul poate fi prelungit prin lege organică.
Incompatibilități și imunitate
Pe durata mandatului:
- Președintele nu poate fi membru al unui partid politic
- Nu poate deține alte funcții publice sau private
- Beneficiază de imunitate pentru opiniile politice exprimate în exercitarea atribuțiilor
Decizii în politica internă și externă
Printre cele mai importante atribuții se numără:
- Desemnarea prim-ministrului
- Dizolvarea Parlamentului, în anumite condiții
- Convocarea referendumurilor
- Promulgarea legilor sau trimiterea acestora spre reexaminare ori la Curtea Constituțională
- Semnarea tratatelor internaționale
- Acreditarea și rechemarea ambasadorilor
- Comandarea Forțelor Armate în calitate de șef al Armatei
- Mobilizarea militară, instituirea stării de urgență sau a stării de asediu
- Acordarea decorațiilor și gradelor militare supreme (mareșal, general, amiral)
- Grațierea individuală a unor persoane condamnate
- Numirea procurorilor-șefi și a altor demnitari înalți în sistemul judiciar
Deciziile oficiale ale președintelui se numesc decrete și au caracter obligatoriu.
Răspunderea președintelui în fața Parlamentului și a cetățenilor
În cazul în care președintele își depășește atribuțiile sau abuzează de funcție, Constituția prevede mai multe forme de sancționare:
- Suspendarea din funcție de către Parlament
- Demiterea prin referendum
- Punerea sub acuzare pentru trădare națională și judecarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție
Președintele răspunde în fața Parlamentului, a cetățenilor și a justiției.
Succesiunea în funcție
În cazul în care funcția devine vacantă, președintele este suspendat sau incapabil temporar de a-și exercita atribuțiile, interimatul este asigurat în următoarea ordine:
- Președintele Senatului
- Președintele Camerei Deputaților
