Decizie definitivă care reduce accesul public la informații esențiale privind averile demnitarilor și ale familiilor acestora
Curtea Constituțională a României (CCR) a luat o decizie cu impact major asupra cadrului legal al transparenței în funcțiile publice: demnitarii, funcționarii publici, procurorii și judecătorii nu mai sunt obligați să declare averile și veniturile soțului/soției sau ale copiilor aflați în întreținere. Decizia a fost luată prin declararea ca neconstituțional a articolului 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice.
Ce prevede articolul declarat neconstituțional
Articolul declarat neconstituțional stipula că: „Declaraţiile de avere se întocmesc pe propria răspundere şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1”.
Citește și: ANI avertizează: Secretizarea declarațiilor de avere poate bloca aderarea României la OCDE
Prin decizia CCR, obligația de a include veniturile și bunurile membrilor familiei este eliminată. Mai mult, a fost declarat neconstituțional și articolul referitor la publicarea acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), ceea ce va conduce la dispariția acestora din spațiul public online.
Impactul: Declarațiile de avere dispar de pe internet
Odată publicată în Monitorul Oficial, decizia CCR va duce la retragerea declarațiilor de avere de pe site-urile oficiale, afectând grav accesul presei și al cetățenilor la informații privind posibile incompatibilități sau îmbogățiri nejustificate ale persoanelor aflate în funcții publice.
Potrivit deciziei, declarațiile de avere nu vor mai fi publice, ci vor fi transmise doar către ANI. Transparența cerută de Uniunea Europeană începând cu anul 2000, prin mecanismul de cooperare și verificare, este astfel puternic diminuată.
Reacții din spațiul public: între îngrijorare și justificări
Tudorel Toader, fost judecător CCR, a explicat la TVR INFO că decizia trebuie respectată, fiind definitivă. Totodată, a susținut că ar putea exista o justificare juridică legată de separația patrimoniilor între soți, prevăzută în legislația civilă recentă. „Este o decizie care limitează accesul la informații pentru presă, dar în același timp elimină o posibilă intruziune în viața privată”, a afirmat Toader.
Horia Georgescu, fost președinte ANI, consideră însă că România face un pas înapoi major: „Ne întoarcem la momentul 1996, când declarațiile de avere nu erau publice. ANI este acum lipsită de cel mai important instrument pe care l-a avut”.
Augustin Zegrean, un alt fost judecător CCR, și-a exprimat o opinie diferită: „Mi se pare util că declarațiile nu se mai publică. Ce avere are fiecare e o chestiune personală. Important este că ANI poate verifica în continuare.”
Un regres legislativ major pentru România
Legea integrității, care a stat la baza funcționării ANI, a fost implementată sub presiunea Uniunii Europene pentru a asigura transparența în viața publică. Odată cu decizia CCR, România revine la o paradigmă opacă a gestionării averilor publice, ceea ce ar putea avea consecințe asupra credibilității în fața partenerilor europeni.
