Agenția Națională de Integritate critică dur decizia CCR, care anulează transparența în funcțiile publice
Agenția Națională de Integritate (ANI) a reacționat ferm după decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a declarat neconstituționale articolele din Legea nr. 176/2010 ce permiteau publicarea online a declarațiilor de avere și interese. Potrivit ANI, hotărârea CCR anulează peste două decenii de angajamente internaționale asumate de România și pune în pericol aderarea țării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„Un regres major în lupta anticorupție și pentru integritate”
Într-un comunicat de presă citat de Agerpres, ANI avertizează că decizia Curții afectează grav angajamentele internaționale ale României în materie de transparență și integritate publică. „Această hotărâre poate încălca toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani privind combaterea corupției și poate afecta procesul de aderare la OCDE, dar și evaluările în cadrul UE și Consiliului Europei”, transmite instituția.
Citește și: CCR elimină obligația demnitarilor de a declara averile familiei. O lovitură pentru transparență
Potrivit ANI, portalul său online găzduiește peste 12 milioane de declarații de avere și interese, publicate în baza articolelor recent invalidate de CCR. Acestea urmează a fi eliminate, în conformitate cu decizia Curții.
Efecte internaționale și riscuri pentru România
ANI subliniază că decizia CCR contravine următoarelor angajamente și standarde internaționale:
- Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC): Declarațiile publice sunt cerute pentru transparență și evitarea conflictelor de interese;
- Foaia de parcurs pentru aderarea la OCDE: România riscă să piardă credibilitate în domeniul guvernanței publice și al luptei anticorupție;
- Evaluările GRECO (Consiliul Europei): România era lăudată pentru sistemul său de raportare a averilor, considerat exemplar;
- Jurisprudența CEDO: Curtea a decis că publicarea online a declarațiilor nu încalcă dreptul la viață privată, ci servește interesului public de a garanta transparența funcțiilor publice.
Jurisprudență CEDO: Publicul are dreptul la transparență
În speța Wypych vs. Polonia, CEDO a susținut că obligativitatea declarațiilor de avere, inclusiv privind bunurile soțului/soției, este justificată și nu încalcă nejustificat viața privată. Publicarea acestora pe internet este considerată un mecanism esențial pentru eficiența și impactul real al măsurii. CEDO a reiterat, totodată, că în cazul persoanelor publice, limitele vieții private sunt mai flexibile, în favoarea interesului public legitim.
ANI: România riscă să piardă unul dintre cele mai importante instrumente de control
ANI precizează că, în trecut, CCR a recunoscut caracterul legitim al publicării declarațiilor de avere, prin Decizia nr. 309/2014, și că publicarea acestora cu datele personale anonimizate este o măsură proporțională. Totodată, studiile Băncii Mondiale indică faptul că peste 160 de țări au implementat sisteme de declarare a averilor.
„Decizia de acum contrazice inclusiv propria jurisprudență a CCR și elimină un instrument-cheie de monitorizare a integrității funcției publice în România”, mai arată ANI.
Un moment de răscruce pentru România
Secretizarea declarațiilor de avere reprezintă o schimbare drastică în arhitectura transparenței administrative din România. Într-un context în care Uniunea Europeană și OCDE monitorizează atent progresul țărilor în materie de guvernanță, această decizie ar putea anula ani de progrese și ar putea izola România din punct de vedere instituțional. ANI a transmis punctul său de vedere și către Curtea Constituțională, precum și Comisiei Europene, în cadrul evaluărilor privind statul de drept.
