România a înregistrat o reducere a deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. El a precizat că această corecție fiscală este cea mai amplă din Uniunea Europeană și că procesul de consolidare trebuie să continue pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.
În 2024, România a început anul cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE, în condițiile în care media europeană era de 3,1%. Această situație a impus o corecție fiscală semnificativă, care a dus la o scădere estimată a deficitului la 6,2% din PIB în 2026, conform prognozei Comisiei Europene.
Reducerea deficitului bugetar și evoluția finanțelor publice în 2026
Alexandru Nazare a prezentat datele aferente primelor șapte luni din 2026, când deficitul bugetar a scăzut cu aproximativ 37%, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului anterior, la 48,08 miliarde de lei. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. Cheltuielile de personal au fost reduse cu peste 4 miliarde de lei.
Ministrul a subliniat că România a schimbat paradigma finanțelor publice, trecând de la o economie dependentă de consum pe datorie la una orientată spre investiții și dezvoltare pe termen lung. Totuși, el a precizat că procesul de reducere a deficitului trebuie să continue pentru a limita presiunea datoriei asupra economiei.
Creșterea datoriei publice și necesarul de finanțare al statului
Potrivit ministrului, datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, depășind 1.138 miliarde de lei. Necesarul brut de finanțare al statului a ajuns la 278,5 miliarde de lei în 2026, incluzând atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei existente.
Alexandru Nazare a afirmat că reducerea deficitului nu este o opțiune, ci o necesitate pentru stabilitatea economică a României.
Autor: Gabriel Andrei
