România se apropie de posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate, scenariu care nu a fost niciodată pus în practică după 1991. Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, a explicat că un nou Parlament ar putea avea o structură la fel de fragmentată ca actualul, ceea ce nu ar rezolva criza politică.
După respingerea Guvernului propus de Adrian Veștea pe 22 iunie, când au fost înregistrate 189 de voturi „pentru” din cele 233 necesare, termenul constituțional de 60 de zile pentru învestirea unui Executiv a fost depășit la jumătatea lunii august. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Totuși, dizolvarea este o opțiune, nu o obligație a șefului statului.
Ce implică alegerile anticipate pentru România
Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, dacă următorul premier desemnat nu obține votul de învestitură, președintele ar putea decide dizolvarea Parlamentului. Aceasta ar însemna scurtarea mandatului actual cu aproximativ doi ani și organizarea unui nou scrutin, probabil la sfârșitul lui decembrie 2026 sau în ianuarie 2027. Guvernul demis poate adopta hotărârea privind data alegerilor în același moment cu decretul de dizolvare.
Politologul subliniază că alegerile anticipate nu ar elimina criza politică, ci doar ar amâna-o. Actualul Parlament a avut majoritatea necesară pentru a demite Guvernul Bolojan, dar nu a reușit să formeze o nouă majoritate pentru un Executiv stabil. Noul Parlament ar putea fi la fel de fragmentat, cu o distribuție diferită a forțelor politice, dar cu aceeași dificultate în a obține cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui guvern.
Constituția interzice dizolvarea Parlamentului mai mult de o dată într-un an, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare. În plus, alegerile anticipate ar putea coincide cu perioada în care trebuie pregătit bugetul pentru 2027, într-un context în care România se confruntă deja cu dificultăți bugetare.
Funcționarea instituțiilor în absența unui guvern cu puteri depline
Guvernul Bolojan, demis în mai, continuă să gestioneze afacerile curente și va face acest lucru cel puțin până la sfârșitul iernii. Instituțiile statului funcționează în continuare, iar statul nu intră automat în paralizie în lipsa unui guvern cu puteri depline.
Autor: Gabriel Andrei
