Comemorare națională pentru eroii neamului și sărbătoare religioasă cu puternică încărcătură spirituală
Pe 29 mai, România sărbătorește simultan două evenimente majore: Înălțarea Domnului – una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății – și Ziua Eroilor, zi dedicată memoriei celor căzuți pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești.
Ceremonii militare și religioase în toată țara
Conform unei hotărâri aprobate de Guvern, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne organizează ceremonii militare și religioase în marile garnizoane, cimitire de onoare, monumente ale eroilor și alte obiective comemorative. Acțiuni similare vor avea loc și în afara granițelor, prin intermediul reprezentanțelor diplomatice și consulare, în cinstea eroilor români căzuți pe pământ străin.
„Ziua Eroilor este sărbătoarea celor care s-au jertfit pentru credință, libertate și unitatea națională. Este datoria noastră să-i cinstim cu demnitate și respect”, se arată în comunicatul Guvernului.
La nivel educațional, Ministerul Educației coordonează programe dedicate Zilei Eroilor în școli, prin lecții deschise, întâlniri cu veterani și activități culturale tematice.
Ziua Înălțării Domnului – semnificații religioase profunde
Înălțarea Domnului are loc la 40 de zile după Paște și marchează, conform Faptelor Apostolilor, ridicarea la cer a lui Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. Este o zi de mare sărbătoare pentru creștini, în care aceștia se salută tradițional cu: „Hristos S-a înălțat!” – „Adevărat S-a înălțat!”.
Potrivit tradiției ortodoxe, în această zi, în toate bisericile din țară și diaspora, se oficiază slujbe speciale de pomenire a eroilor români căzuți în lupte, în închisori sau lagăre, pentru libertatea și demnitatea poporului român.
„Prin hotărârea Sfântului Sinod din 1999 și Legea 379/2003, Ziua Eroilor coincide cu praznicul Înălțării Domnului, devenind astfel și o sărbătoare națională bisericească”, precizează Patriarhia Română.
Ispas – tradiții și superstiții populare
Tot în această zi este prăznuit și Ispasul, o sărbătoare populară care îl evocă pe un personaj mitic ce ar fi asistat la Înălțare. Credincioșii respectă tradiții vechi de secole: se înroșesc ouă, se poartă frunze de nuc la brâu, iar mormintele se împodobesc cu flori și crengi de paltin. Se fac pomeni cu brânză, ceapă verde și rachiu, în credința că sufletele celor adormiți urcă la cer în această zi.
În anumite regiuni, se evită activitățile casnice precum datul focului sau oferirea sării, pentru a nu atrage spirite rătăcitoare sau necazuri asupra gospodăriei.
„Se spune că cerurile sunt deschise de la Paște până la Înălțare, iar cei care mor de Ispas merg direct în rai”, afirmă etnologii.
De asemenea, în satele românești se desfășoară târguri și nedei, printre care Târgul de Fete de la Blaj, păstrând vie legătura între cultul eroilor, spiritualitatea creștină și folclorul tradițional.
