Moartea Papei Francisc, survenită în dimineața celei de-a doua zile de Paște, a îndoliat întreaga lume catolică și creștină. Suveranul Pontif, în vârstă de 88 de ani, a murit la scurt timp după ce a participat, duminică, pentru o perioadă scurtă de timp, la slujba de Înviere, transmițând urări de sărbători credincioșilor. Papa Francisc era bolnav de mai multă vreme și fusese internat recent din cauza unei infecții respiratorii severe.
Plecarea sa deschide o perioadă profund simbolică și bine organizată, care respectă tradițiile vechi de secole ale Vaticanului, dar și ultimele dorințe ale Sfântului Părinte, cunoscut pentru dorința de a simplifica și umaniza ritualurile papale.
Inelul papal, distrus. Apartamentele papale, sigilate
Primul pas după moartea unui Papă este confirmarea oficială a decesului de către Camerlengo – în prezent, cardinalul Kevin Farrell. Acesta are misiunea de a constata decesul, de a notifica Colegiul Cardinalilor și de a superviza două acte simbolice esențiale: distrugerea inelului papal – „Inelul Pescarului”, simbolul autorității suverane – și sigilarea apartamentelor papale, care vor rămâne închise până la alegerea unui nou Papă.
Novendiale: Nouă zile de doliu și rugăciune
Moartea unui Suveran Pontif este urmată de perioada tradițională de doliu, cunoscută sub numele de Novendiale – nouă zile de rugăciuni, slujbe de reculegere și Liturghii de Requiem în întreaga lume catolică. Obiceiul datează încă din perioada Romei Antice. În această perioadă, corpul Papei este îmbrăcat în veșmintele papale, binecuvântat și depus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să își poată lua rămas bun.
Spre deosebire de papii din trecut, care erau expuși pe un catafalc ridicat, Papa Francisc a dorit o ceremonie mai simplă. Trupul său va fi așezat într-un sicriu deschis, fără prea mult fast, respectând stilul sobru și modest care i-a definit pontificatul.
Înmormântarea: Sicriu din lemn și zinc, fără îmbălsămare
În mod tradițional, papii erau îmbălsămați și înmormântați în trei sicrie: unul din lemn de ulm, unul de zinc și unul din lemn de chiparos. În cazul lui Papa Francisc, lucrurile se vor desfășura diferit. Așa cum a stabilit încă din 2023, el a dorit să fie înmormântat într-un singur sicriu, din lemn și zinc.
De asemenea, el a refuzat practicile vechi de extragere a organelor sau îmbălsămare, renunțând la obiceiul ca părți ale corpului papal să fie păstrate ca relicve sfinte.
Ceremonia de înmormântare va avea loc cel mai probabil în Piața Sfântul Petru și va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani. Spre deosebire de aproape toți predecesorii săi, Papa Francisc nu va fi înmormântat în Grotele Vaticanului, ci la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma – una dintre cele mai vechi și mai dragi lui biserici – devenind astfel primul papă în peste un secol care va fi înhumat în afara Vaticanului.
În sicriu va fi introdus, cel mai probabil, și rogito – un document oficial care rezumă viața și activitatea pontificală a Papei Francisc.
Sede Vacante: Vaticanul rămâne fără Papă
Odată cu decesul Suveranului Pontif, începe perioada de tranziție Sede Vacante („scaunul este vacant”), în care conducerea Bisericii Catolice este temporar preluată de Colegiul Cardinalilor. Aceștia pot administra treburile curente, dar nu pot lua decizii majore până la alegerea noului Papă.
Conclavul: cum este ales noul Papă
La două-trei săptămâni după înmormântare, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Conclav – procesul extrem de secret al alegerii noului Papă. Aproximativ 120 de cardinali cu vârste sub 80 de ani vor vota în Capela Sixtină, în cadrul unei ceremonii închise publicului. Fiecare cardinal va scrie numele candidatului pe un buletin de vot, pe care îl va introduce într-un potir de pe altar.
Sunt permise până la patru tururi de scrutin pe zi, iar pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină o majoritate de două treimi. Dacă niciun cardinal nu întrunește această majoritate, se repetă votul. La finalul fiecărui tur, buletinele sunt arse într-o sobă specială. Fumul negru indică eșecul votului, iar fumul alb semnalează alegerea unui nou Suveran Pontif.
Conclavul din 2013, care l-a desemnat pe Francisc, a durat aproximativ 24 de ore și cinci tururi de scrutin. În istorie însă, au existat conclavuri care au durat ani: cel mai lung a fost în secolul al XIII-lea și a durat aproape trei ani.
Habemus Papam: Anunțul care unește lumea catolică
După alegerea noului Papă, cardinalul protodiacon rostește celebra formulă Habemus Papam („Avem un Papă”) de la balconul Bazilicii Sfântul Petru. Noul lider al Bisericii își alege un nume papal și apare în fața credincioșilor îmbrăcat în alb, pentru a rosti primul său mesaj.
Deși orice bărbat romano-catolic botezat poate deveni papă, în ultimele șapte secole, toți papii au fost aleși din rândul cardinalilor. De-a lungul istoriei, majoritatea celor 266 de papi au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, a fost primul pontif din afara Europei în peste 1.300 de ani și primul iezuit ajuns pe Scaunul Sfântului Petru.
Un pontificat al reformei și compasiunii
Timp de 12 ani, Papa Francisc a condus Biserica Catolică cu un spirit reformator, punând accent pe milă, incluziune, lupta împotriva sărăciei și protecția mediului. A fost un lider moral în lume, intervenind adesea în crize internaționale și susținând pacea, dialogul interreligios și dreptatea socială.
Moartea sa lasă un gol uriaș în inimile credincioșilor, dar deschide și un nou capitol în istoria milenară a Bisericii Catolice. În zilele ce urmează, toate privirile vor fi îndreptate către Vatican, unde destinul spiritual a peste un miliard de oameni va fi din nou modelat de alegerea unui nou Papă.
