Fostul șef al Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu, a solicitat restituirea la Parchet a Dosarului Mineriadei, aflat din nou pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocând faptul că procurorii i-au comunicat calitatea de suspect cu o întârziere de aproape trei ani.
Măgureanu susține că, din această cauză, a fost anchetat în lipsă, fiind privat de dreptul la apărare și la un proces echitabil.
Fostul șef al SRI reclamă încălcarea dreptului la apărare
Potrivit documentelor depuse la instanță, urmărirea penală în Dosarul Mineriadei a început la 16 iunie 2021, însă calitatea de suspect i-a fost adusă la cunoștință abia pe 19 aprilie 2024, perioadă în care procurorii au administrat probe fără participarea apărării.
Avocații fostului director SRI au invocat nulitatea ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale și a actelor subsecvente acesteia, considerând că procurorii au încălcat obligațiile prevăzute de art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, care impune informarea imediată a persoanei în privința calității de suspect.
„Procurorul de caz cunoștea identitatea lui Măgureanu și asocierea acestuia cu faptele reținute în sarcina sa încă din momentul începerii anchetei. Era o obligație procedurală pozitivă de a dispune continuarea urmăririi penale in personam, nu o opțiune facultativă”, se arată în cererea de nulitate depusă la dosar.
Apărarea face trimitere și la Decizia Curții Constituționale nr. 236/2016, care subliniază că procurorul „dispune”, și nu „poate dispune” începerea urmăririi penale față de o persoană atunci când există probe rezonabile privind implicarea acesteia.
Următorul termen – 12 decembrie 2025
După un prim termen desfășurat la 17 octombrie 2025, instanța supremă a stabilit continuarea procedurii de cameră preliminară pentru 12 decembrie 2025.
Este de așteptat ca, în aceeași etapă, Înalta Curte să constate oficial decesul fostului președinte Ion Iliescu, ceea ce va duce la încetarea procesului penal în privința acestuia.
În prezent, inculpați pentru infracțiuni contra umanității au rămas:
- Petre Roman – fost premier,
- Gelu Voican Voiculescu – fost vicepremier,
- Virgil Măgureanu – fost director al SRI,
- Adrian Sârbu – fost consilier guvernamental,
- Miron Cozma – lider al minerilor,
- Vasile Dobrinoiu – fost comandant al Școlii de ofițeri de la Băneasa,
- Petre Peter – fost comandant al unității militare de la Măgurele.
Rechizitoriul Mineriadei, refăcut pentru a treia oară
Secția Parchetelor Militare a finalizat, la 27 martie 2025, al treilea rechizitoriu din Dosarul Mineriadei (nr. 47/77/P/2014), după ce versiunile anterioare au fost anulate din motive procedurale.
Prima variantă a dosarului, instrumentată între 1998 și 2007 de procurorul militar Dan Voinea, a fost infirmată de Laura Codruța Kövesi, pe atunci procuror general. A urmat o nouă încercare în 2014, dar dosarul a fost restituit Parchetului în 2020 pentru refacerea urmăririi penale de la zero.
Contextul istoric: Mineriada din iunie 1990
Mineriada din 13-15 iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai violente episoade post-revoluționare din România. Potrivit rechizitoriului actual, Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și Gelu Voican Voiculescu au orchestrat o represiune politică împotriva manifestanților din Piața Universității, acțiune soldată cu patru morți, peste 1.300 de răniți și peste 1.200 de persoane reținute ilegal.
Procurorii susțin că liderii de atunci au utilizat dezinformarea publică ca instrument de manipulare, acuzând manifestanții că ar fi „elemente legionare” și „huligani”. În realitate, aceștia cereau democratizarea statului și distanțarea de regimul comunist.
Minerii aduși la București din mai multe județe au participat, alături de forțele de ordine, la arestări, bătăi și distrugeri, sub pretextul restabilirii ordinii publice.
„Represiunea a fost mascată sub o campanie mediatică de inducere în eroare a populației. Dezinformarea a devenit arma principală a puterii de atunci”, se arată în rechizitoriu.
Un dosar fără sfârșit
După 35 de ani de investigații, Dosarul Mineriadei continuă să se confrunte cu probleme juridice, procedurale și contestări de nulitate. În timp ce unii inculpați invocă vicii de formă, victimele și familiile acestora încă așteaptă un verdict definitiv pentru una dintre cele mai întunecate pagini din istoria României moderne.
