Deficitul bugetar explodează, veniturile rămân scăzute. Ce soluții are noul executiv?
România intră în negocierile pentru formarea unui nou guvern într-un context economic tensionat, marcat de un deficit bugetar alarmant, colectări fiscale slabe și presiuni crescânde asupra cheltuielilor publice. Situația este descrisă drept „critică” de către experții financiari, iar întrebarea esențială rămâne: tăiem cheltuielile sau creștem taxele?
„Deficitul este o cangrenă economică”
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că România nu mai poate evita decizii dificile:
„Deficitul bugetar este ca o cangrenă pentru economia românească. Nu poate fi tratat doar cu tăieri de cheltuieli. Este inevitabilă o creștere a taxelor.”
Declarația vine în contextul în care România are unul dintre cele mai mici venituri bugetare din Uniunea Europeană: doar 33,7% din PIB, comparativ cu media UE de peste 40%.
Execuția bugetară: un semnal de alarmă
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, subliniază dificultatea momentului:
„Avem o provocare uriașă în a susține plata salariilor, pensiilor și investițiilor. Cheltuim mai mult decât producem.”
Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2025 reflectă deja această presiune:
- Deficitul este de 2,95% din PIB, adică 55,9 miliarde de lei
- În 2024, deficitul anual a fost de 8,65%, echivalentul a 139,7 miliarde de lei
TVA și evaziunea: puncte-cheie ale dezechilibrului
România înregistrează pierderi masive din colectarea TVA, cu un decalaj de 36,7% în 2021, față de media UE de doar 6%.
Deși în aprilie 2025 veniturile fiscale au crescut cu 16% față de anul precedent, în special datorită colectării TVA, presiunea cheltuielilor – inclusiv salarii și pensii – rămâne uriașă. Doar în aprilie, investițiile publice au atins 32 de miliarde de lei.
Creștere economică anemică și datorie publică în urcare
Economia a crescut cu doar 1,4% în 2024, iar pentru 2025 se menține aceeași estimare, departe de ținta de 2,5%. Instabilitatea politică și tarifele externe contribuie la stagnare.
În paralel, datoria publică a urcat la 56,3% din PIB, cu estimări ce o plasează la 63% până în 2026, dacă nu sunt luate măsuri urgente.
Tăiem sau impozităm? Dilema fiscală a noului guvern
Dăianu avertizează că doar îmbunătățirea colectării fiscale nu este suficientă pentru a aduce echilibru în buget. Majorarea taxelor pare inevitabilă, în lipsa unei creșteri rapide a veniturilor.
Pe de altă parte, Tanczos Barna exclude reducerile drastice ale salariilor și pensiilor – care reprezintă peste 80% din cheltuielile statului – dar susține necesitatea unui „stat mai suplu” și a reformelor structurale.
„Avem o economie capabilă să genereze venituri. Dar e nevoie de măsuri ferme, realiste și politică fiscală coerentă”, a declarat ministrul.
Ținta: deficit de 2,5% până în 2031
Planul pe termen lung prevede o reducere a deficitului bugetar la 2,5% din PIB până în 2031, dar succesul acestui demers depinde de:
- reforme fiscale autentice
- reducerea evaziunii
- creșterea veniturilor bugetare
- stabilitate politică post-electorală
Moștenirea economică a noului guvern este una grea. Între austeritate și taxare, România trebuie să aleagă un drum sustenabil pentru a evita colapsul financiar.
